Exemplar de colecție ce conține dedicația autorului, datată aprilie 1995, pentru pilonii exilului românesc: „Iubiților mei Monica și Virgil le întind cu emoție prima mea «carte» ieșită în Țară, Nicu”.

Nicu Caranica (1911–2002) a fost o figură reprezentativă a exilului românesc. Originar dintr-o familie aromână de intelectuali (nepot al lingvistului Theodor Capidan, fiu al compozitorului Ion Caranica premiat la recomandarea lui George Enescu și frate al poetei Eta Boeriu), a fost atașat de presă la Roma. În 1943 a refuzat să se mai întoarcă în țară sub regimul comunist, predând la Padova și stabilindu-se apoi la Paris. În exil a fost extrem de apropiat de nucleul dur al diasporei culturale (Aron Cotruș, Vintilă Horia, Mircea Eliade) și, bineînțeles, de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca.

Volumul reprezintă prima sa carte apărută în România după decenii de exil, într-un tiraj mic de doar 750 de exemplare.

Ca bonus de-a dreptul savuros pentru bibliofili: fișa de errată adăugată la final are un dactilografiat greșit chiar în titlu, fiind scris „ERATTA” cu doi de T și corectat ulterior de mână.